Ziarul de Apuseni - Vineri 15 Aprilie

"La noi nu contează culoarea politică, toţi punem umărul pentru binele comunităţii"

Spune primarul comunei Sohodol, Sorin Constantin Corcheş puţin timp timp în aceastã funcţie.

Câteva cuvinte despre dumneavoastrã.


-M-am nãscut în anul 1969, pe 21 decembrie, în oraşul Câmpeni, deşi din rãdãcini sunt din Sohodol, bunicii mei fiind Buzoneşti, dar pãrinţii mei lucrând la Câmpeni am devenit localnici câmpãnari. Am absolvit şcoala primarã la Câmpeni, iar liceul l-am urmat la Agroindustrial la Ciumbrud, specialitatea asistent veterinar. Dupã terminarea liceului am lucrat la ca asistent veterinar la Reciu- Gârbova în zona Sebeşului din 1988 pânã în anul 2000, dupã care am venit la Abatorul Câmpeni pânã în 2003, la aşa numitul IRIC, pe post de asistent veterinar, şi apoi pânã în 2008 am lucrat la Circumscripţia Sanitar-Veterinarã Câmpeni-Sohodol. Deci în domeniul veterinar am desfãţurat o activitate de 20 de ani.

- Ce v-a determinat sã vã alegeţi profesia de veterinar?

-Mi-au plãcut foarte mult animalele. Crescând mai mult la bunici, mai ales pânã la şcoala primarã, mi-au plãcut animalele, mai ales cã bunicii mei erau crescãtori de cai, porci, vaci. Astfel m-am ataşt foarte mult de animalele şi mai ales cã lucrezi cu omul, totdeauna eşti pe teren, le înţelegi pãsurile, de ce au nevoie, cum poţi sã-i ajuţi, etc.

- Având în vedere cã aţi lucrat mult în domeniul acesta, ce pãrere aveţi de zootehnia din Munţii Apuseni?

-Ce sã vã spun, ca o idee, e foarte greu sã-ţi gãseşti un loc de muncã în zonã, lemnul trece aşa cum trece, munceşti foarte mult, eu zic cã pe zootehnie şi mai ales ameliorarea raselor de animale ar trebui sã se punã o foarte mare bazã. Trebuie lucrat la vânzarea animalelor direct intreprinzãtorului nu prin intermediari care câştigã foarte mult.

- Existã asociaţie de crescãtori de animale în comuna dumneavoastrã?

-În comuna noastrã avem Asociaţia Crescãtorilor de Bovine, care funcţioneazã şi îl are ca preşedinte pe domnul Ioan Viorel Sicoe. El este în acelaşi timp şi însãmânţãtor artificial, iar însãmânţãrile artificiale se fac gratuit şi crescãtorii de animale sunt bucuroşi când obţin viţei de rase superioare. Au avut şi au în continuare tot sprijinul din partea mea, mai ales cã prin natura profesiei mele pot face acest lucru. Am concesionat de asemenea pãşunatul alpin pentru asociaţie, în jur de 300 de hectare care au fost curãţate cu oamenii din comunã, lucru apreciat şi de controalele APIA.

- Cu ce probleme se confruntã moţii agricultori din Sohodol?

- Sunt încã situaţii neclare cu terenurile, nu s-au prea fãcut întãbulãri. De exemplu un om are câteva hectare de teren pe care-l moşteneşte din moşi strãmoşi şi nu e întãbulat, iar la APIA pentru a obţine subvenţiile trebuie sã prezinte acte doveditoare. De aceea ar fi bine ca aceştia sã fie ajutaţi pentru a intra în legalitate cu terenul, cu întãbularea care costã foarte mult. În rest este destul de greu pentru cã terenurile nu se preteazã la cositul mecanic, baza fiind coasa manualã şi claca. Un lucru pozitiv în comuna noastrã este cã terenul se lucreazã aproape în totalitate.

- Cum aţi ajuns în administraţia localã?

-Lucrând ca veterinar şi fiind mereu în preajma oamenilor şi cunoscându-le problemele, oamenii mi-au propus sã candidez de consilier, iar conducerea partidului din care fac parte mi-a propus sã candidez de primar şi dupã scrutin am ajuns viceprimar, începând cu anul 2008. Am fost viceprimar din 2008 pânã în 10 februarie 2010 când au fost alegeri anticipate la Sohodol, în urma demisiei fostului primar, şi aşa am ajuns primar.

- Ce aţi reuşit sã realizaţi în aceastã perioadã scurtã de când sunteţi primar ?

- În primul rând am acţionat pentru reabilitarea primãriei, şi ca sediu şi ca aspect pentru cã oricine vine trebuie sã-l primeşti corespunzãtor. Am remediat puţin sediul primãriei. Cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba şi cu fonduri proprii de la primãrie am reuşit sã reabilitez Cãminul Cultural care este construit din 1956 şi eu zic cã acum aratã foarte bine, are încãlzire centralã, uşi geamuri, toalete, etc.

- Dar pe parte de culturã ?

- În acest sens vã pot spune cã la noi în comunã avem Ansamblul Folcloric "Brãdeana", condus de doamna prof. Oana Joldeş. Aceastã formaţie de dansuri şi cântece a fãcut cinste comunei noastre, pentru cã în anul 2009 a luat locul I la Concursul "Culturã pentru Culturã", dupã care acest ansamblu a fost invitat sã participe la Festivalul de Folclor din Portugalia, unde ansamblul a stat 2 sãptãmâni. Sigur, au mai fost multe participãri unde au fost invitaţi, la Bran, la "Zilele Bucureştiului", la Jidvei la"Strugurele de Aur", la festivalurile ce au avut loc în Munţii Apuseni, etc. Aici trebuie sã spun cã a avut un mare aport şi domnul Ion Dumitrel, preşedintele C.J. Alba, domnul deputat al moţilor în Parlamentul României, Corneliu Olar, pentru costumele populare ale acestui ansamblu de dansuri, apoi domnul Sorin Sicoe, fiu al satului, care a ajutat foarte mult. Am reuşit sã reabilitãm o salã de dansuri în vechiul sediu al internatului şcolar pentru a se putea pregãti.

- V-aş ruga sã ne vorbiţi puţin şi despre infrastructurã.

- În aceastã privinţã vã pot spune cã am asfaltat drumul judeţean pe o distanţã de 2, 7 km, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi a Drumurilor Judeţene. Acum lucrãm la Platforma de Depozitare temporarã a deşeurilor, de la Poiana Sohodolului, proiectul fiind mai vechi. Anul acesta am primit fonduri şi continuãm pentru a termina lucrãrile şi se lucreazã zi luminã. O altã lucrare importantã, tot cu sprijinul C.J. este cumpãrarea drumului din zona Lazuri, rezolvându-se problema circulaţiei familiilor din satul Lazuri. De asemenea s-a reabilitat drumul din centrul de comunã spre Poiana pe o distanţã de 1,7 km, foarte afectat din cauza inundaţiilor, necesitând ziduri de sprijin pe o distanţã de 121 m, apãrare de mal, pentru protecţia asfaltului. Am reabilitat de asemenea 6 sãli de clasã la şcoalã împreunã cu doamna directoare Olimpia Bobar, tot din fonduri proprii ale bugetului local, şi pe viitor vom asfalta şi curtea şcolii, iar la anul am în obiectiv un mic teren de sport sintetic, mai ales cã am avut echipa de fotbal a Sohodolului care la Campionatul Munţilor Apuseni a câştigat cupa şi locul I. Deci avem rezultate în toate direcţiile, deşi sunt oamenii mai sãraci şi zona mai vitregã. Referitor la celelalte şcoli situaţia e destul de bunã, avem microbuzul şcolar care transportã elevii, şcolile au condiţii optime, este asigurat combustibilul pentru încãlzirea acestora.

- Am vãzut cã în centrul de comunã s-a ridicat o nouã Bisericã Ortodoxã.

- Aşa este. Aceastã nouã bisericã cu Hramul "Înãlţarea Domnului" este ca o adevãratã catedralã, sigur mai trebuie picturile şi Iconostasul. Apreciem preocuparea în acest sens a preotului Laurenţiu Catanã, venit din zona Mureşului, care a început ctitoria acestei biserici cam din anul 2000. Apoi toatã lumea poate vedea când urcã pe Valea Arieşului, Biserica Ortodoxã din Lazuri- Burzoneşti, un edificiu de cult de asemenea nou, unde pãstoreşte preotul Onuţ Mirişan. La Peleş îl avem pe pãrintele Ionuţ Burto, unde este o bisericã de excepţie, apoi de asemeni mai este Mãnãstirea de la Poiana Sohodolului.

- Cum v-aţi descurcat cu reducerile de personal ?

-La noi nu a fost cazul de reduceri. La noi toatã lumea lucreazã, de multe ori şi peste program, deci când se lucreazã se lucreazã. Avem şi vreo 47 de persoane cu ajutor social şi 14 cu asistenţi personali. Am avut probleme de telefonie. Chiar recent am încheiat un contract cu Romtelecom pentru cã nu mai aveam nici semnal pentru telefoane nici internet, şi s-a rezolvat şi aceastã problemã foarte importantã.

- Cum staţi la capitol colaborare cu viceprimarul şi consililul local ?

- Îl avem ca viceprimar pe domnul Vasile Brezeştean, nu conteazã coloraturile politice, colaborãm bine, principalul nostru obiectiv este sã ne facem datoria pentru binele cetãţenilor comunei noastre. Iar în ce priveşte consiliul local nu pot sã spun decât lucruri pozitive, este pentru binele comunei şi am un sprijin deosebit pentru care vreau sã le mulţumesc.

- Am observat cã pânã la rezolvarea Staţiei de Transfer a Deşeurilor aţi fãcut ceva în sensul curãţeniei în comunã.

-Am adus containere, pubele, pentru ca oamenii sã aibã unde depozita gunoiul.

- Domnule primar vã mulţumesc pentru timpul acordat.

A consemnat Ioan Radu"