Istoricul comunei Sohodol

Asezata in partea nord-vestica a judetului Alba, în inima Tarii Motilor, comuna Sohodol este una din localitatile in care s-au descoperit urme de locuire din paleolitic ( în pesterile Lucia Mica si Lucia Mare din Gura Sohodol ).

Lexicul specific precum si obiceiurile, demonstreaza o legatura ancestrala cu cultura geto-dacica si latina. Toponimia, în majoritatea de sorginte slava, arata locuirea zonei si în primul mileniu al erei noastre.

Locuirea din vechime a comunei Sohodol rezulta si din denumirea satelor. Satul Robesti, de pilda, ne duce cu gândul în evul mediu sau mai devreme, întemeietorii satului fiind probabil robi fugiti. Unele din sate si catune au o toponimie care reflecta aspecte interesante legate de despadurire ( dealul Arsurilor, vârfurile Pojarul si Pojarel, satele Poiana, Luminesti, Lazuri ) sau de natura geomorfologica ( satul Hoanca, dealul Tarnita ) dar si de natura geografica ( vârful Dosului, Dostina – teritorii cu orientare nordica ) sau de natura hidrologica (Valea Seaca, Valea Verde) .

Cu toate acestea, în primele secole ale mileniului al doilea ( XI – XIII ), Muntii Apuseni constituiau o zona puternic împadurita, la granita dintre unitatile teritorial-administrative din Crisana si Transilvania.



Teritoriul actual al comunei Sohodol apartinea comitatului Alba, aflat sub autoritatea voievodului Transilvaniei. Intreaga zona depresionala, cunoscuta sub numele de „ Tara Motilor ” facea parte din întinsul domeniu al Abrudului ( Terra Abruth ) ale carui sate românesti Câmpeni, Bistra, Abrud – sat, Carpinis, Bucium si Vidra sunt amintite înca din 1595, când principele Sigismund Bathori scuteste de dari populatia acestora, cu motivarea ca locuiesc între munti si nu au teren arabil, astfel ca grâul si alte alimente trebuiesc cumparate. Intregul domeniu al Abrudului, împreuna cu posesiile românesti („ possessiones Valachichales”) se afla în stapânirea directa a fiscului, dupa secularizarea averilor ecleziastice în 1556.

Din secolul al XVII-lea tara Abrudului se divide în doua parti, satele din vaile Râului Mare si Râului Mic constituind o unitate administrativa distincta, locuita de „ moti ” sau „ topi ”, numele acestei populatii determinând denumirea maghiara a principalei localitati Câmpeni ( Topánfalva ).

Se constituie astfel Domeniul de Sus, incluzând satele Câmpeni, Bistra, Râul Mare si Vidra, împreuna cu crângurile din Râul Mic, aparute în numar tot mai mare pe curaturile si defrisarile din paduri si organizate pe neamuri. Acum este pomenit pentru prima oara toponimul Sohodol, într-un act din 1631 în care este mentionat „gornicul de padure din Sohodol”.

Localitatea ca atare este atestata documentar pentru prima oara în cadrul conscriptiei Dosa, în anul 1805. Cu toate acestea, vechimea anterioara a localitatii si a catunelor ce o compun este confirmata si de mentionarea a doua dintre acestea, respectiv Poiana si Valea Verde, la 1770, în documente cartografice austriece la scara 1:28.800.

Ceva mai târziu, la 1835, apare pomenit si catunul Peles ( Sematismul de la Blaj, 1835 ) sub forma „ Pele ”.

Pâna în 1850, Sohodolul apartinea de localitatea Câmpeni iar satul Poiana de Abrud, abia dupa aceasta data teritoriul respectiv constituindu-se ca unitate administrativa independenta. Modificari, însa, continua sa se petreaca, astfel încât catunul Vârsi, care înca în 1956 facea parte din comuna Sohodol, trece la comuna Rosia Montana.

Cele 4 asezari mentionate, respectiv Sohodol, Poiana, Valea Verde si Peles cuprindeau desigur, ca si crângurile apartinatoare, cele 31 de sate ce alcatuiesc actualmente comuna Sohodol, dar acestea nu apar ca sate de sine statatoare decât dupa 1956.

Cele 4 localitati initiale, corespunzând parohiilor si dotate cu biserica si scoala, sunt pastrate si astazi în memoria locuitorilor, recomandându-se a face parte din satele respective, conform vechii împartiri.

Cele 31 de sate actuale, mult prea mici si lipsite de dotari, reprezinta o împartire artificiala, nefunctionala si care nu a reusit sa se impuna în constiinta locuitorilor comunei Sohodol.

Comunei Sohodol reprezinta o asezare tipica pentru zona Muntilor Apuseni, caracterizata prin ceea ce etnografii numesc „satul cu case izolate”, iar geografii – sat de tip „împrastiat ” sau „risipit”. Acest tip de asezare umana, considerat de altii relativ recent, în functie de cazurile studiate, este raspândit pe o mare arie a zonei montane în Europa, fiind descris atât în partile de nord-vest a Peninsulei Balcanice, în Carpati de vest, în Muntii padure Neagra, în Bavaria si Austria Superioara, pâna în Alpi Elvetiei, cât si în zonele împadurite ale Poloniei si Rusiei. Amanunte în legatura cu istoricul comunei Sohodol se regasesc în lucrarea „Habitat traditional si mutatii demografice în Muntii Apuseni” .

Aria de extindere geografica a acestui tip de asezare ocupa regiunile de platforme sau plane, adesea pe cumpana apelor, vaile adânci si împadurite constituind limita între sate. Nivelul general se situeaza între 600 si 1000 m altitudine, dar uneori coboara pâna la 400 m sau urca pâna la 1400 m altitudine. Teritoriul ocupat de aceste asezari corespunde ariei de dezvoltare a fânetelor respectiv unei economii pastorale sau pastoral agrare, bazata pe proprietatea comuna a tribului sau a familiei largite. Si acum, fiecare gospodarie are spatiul de folosinta economica în imediata apropriere ( teritoriul de cultura, fâneata, pasunea, uneori si padurea ) .

Dintre toate zonele geografice ale Europei, Muntii Apuseni constituie zona cea mai compacta si mai întinsa ocupata aproape exclusiv cu acest tip de asezare, care poate fi gasit aici numai areal din punct de vedere al habitatului: geografica, economica, sociala si etnica.

Comuna Sohodol este asezata în bazinul hidrografic al vaii Sohodolului cu aproape întreaga suprafata ( exceptie satele Lazuri si Burzonesti care se afla în bazinul Ariesului ).

Monografia generala din 1960 încadreaza zona în care se afla comuna Sohodol în sectorul de clima de munte, tinutul climei de munti mijlocii, favorabila padurilor de fag si brad, subtinutul climei de versanti expusi vânturilor vestice, districtul climei cu efecte de föhn.

Vecinatatile comunei Sohodol:

• Orasul Abrud la sud-est;

• Comuna Rosia Montana la est;

• Orasul Câmpeni la est si la nord-est;

• Comuna Vidra la nord si nord-vest;

• Comuna Avram Iancu la nord-vest;

• Judetul Hunedoara la vest;

• Comuna Ciuruleasa la sud.

„Habitat traditional si mutatii demografice în Muntii Apuseni, Studiu de caz – Comuna Sohodol, Judetul Alba”, autori : Toma Prida si Amalia Gyemant, editata de S. C. MINESA-I.C.P.M. S.A. Cluj-Napoca, 1999, pag. 1-32.