Suntem un grup de sohodoleni de prin toate satele arondate comunei Sohodol, abonaţi ai ziarului “Unirea”, cotidian prin care dorim să ne exprimăm sincerele mulţumiri adresate domnului primar Sorin Corcheş şi implicit domnului deputat Corneliu Olar şi preşedintelui CJ Alba, Ion Dumitrel, pentru sprijinul acordat în scopuri edilitare, cultural-artistice şi sportive. Deşi domnul primar este de altă coloratură politică faţă de domnii deputat Corneliu Olar şi preşedintele CJ Alba, Ion Dumitrel, aceştia au avut o colaborare perfectă, fiind echidistanţi şi echilibraţi în acordarea bugetelor locale de la nivel central până la nivel local. Aducem cele mai calde mulţumiri celor de mai sus pentru competenţă şi consecvenţă în actul de conducere. Domnul primar Sorin Corcheş, în 19 luni a realizat importante obiective edilitare după cum urmează: deschiderea de drumuri vicinale cu acces rutier Gura Sohodolului, Morăreşti, Sohodol-sat, Peleş – Bobăreşti, Sohodol – Poiana Furduieşti unde calea de acces este de până la Mănăstirea Poiana Sohodolului şi până la locuinţa interpretului de muzică populară Nicolae Furdui Iancu, la care un sprijin deosebit l-a avut şi domnul deputat Corneliu Olar. Chiar de la un agent privat simpatizant al opoziţiei a primit un sprijin pentru acest drum vicinal, iar domnul deputat Corneliu Olar a optat pentru deviza “Fă bine şi adversarului politic al tău” (rivalul de candidat la Parlament la alegerile din anul 2008). În această realizare s-au unit două nume cu rezonanţă istorică, domnul Nicolae Furdui Iancu şi urmaşul lui Horea, domnul Corneliu Olar. De asemenea, s-au efectuat îndiguirea văii Sohodolului, consolidarea zidurilor aferente etc, asfaltarea DJ Gura Sohodol – Centru, drum vicinal centru – Morăreşti – Nicoreşti – Bocăşel, drum vicinal Valea – Verde unde au fost sprijiniţi substanţial şi de distinşii manageri Călin Coroiu de la Marmorex Sohodol şi domnul manager Costel Joldeş de la o firmă de calculatoare şi informatică din Zalău, domnii manager Ioan Florea şi Nicuşor Nariţa. De asemenea, cu sprijinul preşedintelui CJ Alba, Ion Dumitrel, şi al deputatului Corneliu Olar s-a cumpărat şi un teren adiacent unui pod care reduce distanţa celor din satul Lazuri spre locuinţele lor cu circa 2,5 km – 3 km. Merită reiterat şi faptul că datorită secetei îndelungate existenţa drumurilor vicinale a favorizat transportul apei pe Valea Sohodolului cu vase de mare capacitate de 500 – 1000 litri transportate cu mijloace auto, apa fiind necesară pentru animalele şi utilităţile din gospodăriile cetăţenilor. De asemenea, s-a renovat sediul Căminului cultural şi s-a dotat cu cea mai modernă aparatură, necesară actului cultural artistic, s-a amenajat o sală de repetiţii pentru dansurile populare cu întreaga recuzită specifică. Pe plan sportiv, în curtea şcolii a fost amenajat un teren sintetic pentru fotbal. Deci iată, iarăşi se dovedeşte faptul că omul sfinţeşte locul.
(Un grup de sohodoleni pentru care semnează Alin Sicoe şi Iulian Deoancă)
Saturday, March 10, 2012
Mineritul a fost cândva o ocupaţie de bază pentru locuitorii comunei Sohodol
Aproape 400 de oameni munceau pe vremuri la mina de la Roşia Montană
Aşezată în partea nord-vestică a judeţului Alba, în inima Tării Moţilor, comuna Sohodol este una din localităţile în care s-au descoperit urme de locuire din paleolitic (în peşterile Lucia Mică şi Lucia Mare din Gura Sohodol).
Locuirea din vechime a comunei Sohodol rezultă şi din denumirea satelor. Satul Robeşti, de pildă, ne duce cu gândul în evul mediu sau mai devreme, întemeietorii satului fiind probabil robi fugiţi.
Localitatea ca atare este atestată documentar pentru prima oară în cadrul conscripţiei Dosa, în anul 1805. Cu toate acestea, vechimea anterioară a localităţii şi a cătunelor ce o compun este confirmată şi de menţionarea a două dintre acestea, respectiv Poiana şi Valea Verde, la 1770, în documente cartografice austriece . O comună frumoasă şi primitoare ale cărei destine sunt conduse de Sorin Corcheş, ai cărui bunici şi străbunici au trăit pe aceste meleaguri. Este absolvent al Liceului Agro- Industrial din Ciubrud, secţia veterinară. Din 1988 a muncit timp de doi ani la Circa Veterinară din Reciu, lângă Sebeş. Şi-a continuat apoi activitatea la Circumscripţia de Control Alimente Câmpeni, iar din 1993 a lucrat ca asistent veterinar în Câmpeni şi Sohodol.
Domnule primar, cum aţi ajuns să lucraţi în administraţia publică locală?
-În anul 2008 am candidat pentru funcţia de primar al comunei Sohodol şi am fost numit viceprimar. În toamna anului 2009 am fost ales primar interimar, iar în februarie anul următor, în urma alegerilor anticipate, am devenit primar din primul tur.
Care sunt realizările dumneavoastră de până acum ?
-În primul rând aş vrea să menţionez că mam axat pe infrastructură. Am realizat asfaltarea a aproape 4 kilometri din drumul judeţean E 750A. Am refăcut în totalitate podul de la Valea Verde, care fusese distrus în urma inundaţiilor din iarna anului 2010. Am reuşit refacerea acestui pod cu un buget de 25 milioane lei vechi, dar şi datorită bunăvoinţei unor localnici, care ne-au ajutat cu piatră, excavator, beton. Aş vrea să îi amintesc aici pe Călin Coroi, Constantin Joldeş, Nicolae Florea , adevăraţi fii ai satului care au pus umărul la această lucrare. Am reuşit reabilitarea clădirii primăriei, atât în interior, cât şi la exterior, precum şi amenajarea parcului din faţa primăriei. Totodată , am refăcut cu gabioane din piatră şi o porţiune de 121 de metri din drumul comunal DC 90, a cărui mal se surpase. Drumurile de acces care fac legătura între centrul comunei şi satele Peleş, Valea Verde, Burzoneşti, Lazuri, Morăreşti, Nicoreşti, Năpăieşti au fost pietruite pentru a se putea circula în bune condiţii. Primăria a reuşit să achiziţioneze cu 600 de milioane de lei vechi, terenul necesar pentru a deschide calea de acces către satul Lazuri.
Ce activităţi culturale are comunitatea ?
-Una dintre realizările pe care doresc să le amintesc aici este reabilitarea căminului cultural din Sohodol, unde acum se pot organiza nunţi, botezuri, spectacole şi unde, de altfel, am si pregătit anul trecut pentru localnici sarbătorirea bradului de Crăciun. Ne mândrim cu ansamblul local de dansuri “Brădeana”, condus de coregrafa Oana Joldeş, care ne reprezintă cu cinste comuna la diverse concursuri, festivaluri şi nunţi. Pentru ca acest ansamblu să îşi poată desfăşura activitatea, am reabilitat o sală în vechiul sediu al internatului cu toate dotările necesare.
Puneţi accent pe sport la Sohodol ?
-Sigur că da. În toamna acestui an în curtea şcolii vom începe lucrările pentru amenajarea unui teren de fotbal cu gazon sintetic. Am participat cu o echipă la Campionatul Munţilor Apuseni de fotbal pe teren redus, unde am ocupat locul I. Aţi adus vorba despre şcoală.
Care este situaţia acesteia ?
-Şcoala cu clasele de I-VIII din Sohodol dispune de toate dotările corespunzătoare desfăşurării cursurilor. Anul trecut am reabilitat 7 săli de clasă care sunt dotate cu mobilier ergonomic adaptat vârstei elevilor.
Câţi locuitori are comuna şi cu ce se ocupă aceştia?
-În prezent, comuna are 1920 de locuitori. O parte dintre aceştia se ocupă cu agricultura, respectiv creşterea animalelor, cultivarea legumelor, precum şi albinăritul. Unii au demarat proiecte pe agricultură, pe Măsura 1.4.1. pentru ferme de subzistenţă. În mare parte oamenii se ocupă cu creşterea bovinelor, ovinelor şi porcinelor. Există la nivelul comunei Sohodol o asociaţie a crescătorilor de animale. Rata şomajului este însă mare. În trecut aproape 400 de localnici lucrau la exploatarea minieră de la Roşia Montană. Acum însă, posibilităţile de angajare sunt des tul de mici până când să sperăm că mineritul de acolo va reporni.
Aţi reuşit să accesaţi fonduri europene?
- S-au obţinut avizele şi în prezent este în fază de licitaţie reabilitarea staţiei de captare Feredeu şi conductei de alimentare cu apă în comuna Sohodol. Valoarea acestui proiect este de aproximativ 1 miliard 500 de milioane de lei vechi. Totodată, suntem implicaţi în programul “Reabilitare si modernizare-10 000 kilometri drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes local”. În cadrul acestui proiect, urmează a fi modernizat drumul comunal DC 121, între satele Călea şi Peleş, pe o distanţă de 5 kilometri, precum şi străzi interne în comună. Ne dorim să reabilităm drumul din centru către satul Năpăieşti pe o distanţă de 2 kilometri şi 400 de metri, cel către Gura Sohodol, încă 480 de metri, precum şi cel către satul Morăreşti. Mai doresc să menţionez aici şi proiectul privind îndiguirea malului Arieşului şi a afluenţilor lui în Gura Sohodol precum şi refacerea sistemului de canalizare de aici. Încă de 4 ani a început construirea platformei pentru deşeuri cu depozitare temporară în comuna noastră. Am realizat asfaltarea drumului până în Poiana Sohodol şi am betonat o rampă de 5000 de metri pătraţi. Cu mare bucurie vă pot spune că în prezent sunt în construcţie, chiar în faza de finalizare 4 biserici, la ridicarea cărora au contribuit localnicii, atât financiar, cât şi ca forţă de muncă. Este vorba despre biserica din centrul comunei, cele două din satele Burzoneşti-Lazuri şi Peleş şi mănăstirea Poiana. Am reuşit utilarea primăriei cu o autoutilitară 4×4, cu un buldoexcavator 4×4 şi cu o autoutilitară cu lamă de deszăpezire care curăţă iarna drumurile locale pentru accesul localnicilor noştri.
Ce obiective turistice i-ar atrage pe cei care doresc să viziteze comuna Sohodol?
-Comuna Sohodol este o comună întinsă şi atractivă din punct de vedere turistic. Turiştii ar putea să viziteze Peştera Lucia Mare şi Peştera Lucia Mică, Dolinele, Poiana Sohodol cu frumoasa mănăstire de aici, Cascada Topliţa, precum şi traseele turistice către Valea Verde, către celelalte sate şi nenumărate izbucuri. Aţi spus că mineritul a fost cândva ocupaţia principală a localnicilor.
Ce părere aveţi despre proiectul minier de la Roşia Montană dat fiind că se află în apropiere?
-Este o oportunitate excelentă pentru oamenii din zona noastră. Odată cu închiderea mineritului există o problemă foarte mare privind locurile de muncă. Proiectul de la Roşia Montană este un proiect bine venit din punct de vedere social şi constituie un imbold spre prosperitate. Dorinţa mea este ca mineritul în această zonă să continue, un minerit modern care să dea de lucru oamenilor şi să fie făcut în mod responsabil.
Domnule primar, ce le transmiteţi localnicilor ?
-Aş vrea să le mulţumesc pentru tot sprijinul pe care mi l-au acordat până acum. Ştiu că realizările mele se datorează în mare parte şi localnicilor şi aş vrea să îi asigur că şi pe viitor doresc să fiu aproape de toate problemele lor. Consider că avem proiecte care să îmbunătăţească viaţa celor din comuna noastră şi dorinţa mea este să lucrez în folosul oamenilor de aici.
Publicat de: Codruta Mucea - Ziarul de Apuseni
Aşezată în partea nord-vestică a judeţului Alba, în inima Tării Moţilor, comuna Sohodol este una din localităţile în care s-au descoperit urme de locuire din paleolitic (în peşterile Lucia Mică şi Lucia Mare din Gura Sohodol).
Locuirea din vechime a comunei Sohodol rezultă şi din denumirea satelor. Satul Robeşti, de pildă, ne duce cu gândul în evul mediu sau mai devreme, întemeietorii satului fiind probabil robi fugiţi.
Localitatea ca atare este atestată documentar pentru prima oară în cadrul conscripţiei Dosa, în anul 1805. Cu toate acestea, vechimea anterioară a localităţii şi a cătunelor ce o compun este confirmată şi de menţionarea a două dintre acestea, respectiv Poiana şi Valea Verde, la 1770, în documente cartografice austriece . O comună frumoasă şi primitoare ale cărei destine sunt conduse de Sorin Corcheş, ai cărui bunici şi străbunici au trăit pe aceste meleaguri. Este absolvent al Liceului Agro- Industrial din Ciubrud, secţia veterinară. Din 1988 a muncit timp de doi ani la Circa Veterinară din Reciu, lângă Sebeş. Şi-a continuat apoi activitatea la Circumscripţia de Control Alimente Câmpeni, iar din 1993 a lucrat ca asistent veterinar în Câmpeni şi Sohodol.
Domnule primar, cum aţi ajuns să lucraţi în administraţia publică locală?
-În anul 2008 am candidat pentru funcţia de primar al comunei Sohodol şi am fost numit viceprimar. În toamna anului 2009 am fost ales primar interimar, iar în februarie anul următor, în urma alegerilor anticipate, am devenit primar din primul tur.
Care sunt realizările dumneavoastră de până acum ?
-În primul rând aş vrea să menţionez că mam axat pe infrastructură. Am realizat asfaltarea a aproape 4 kilometri din drumul judeţean E 750A. Am refăcut în totalitate podul de la Valea Verde, care fusese distrus în urma inundaţiilor din iarna anului 2010. Am reuşit refacerea acestui pod cu un buget de 25 milioane lei vechi, dar şi datorită bunăvoinţei unor localnici, care ne-au ajutat cu piatră, excavator, beton. Aş vrea să îi amintesc aici pe Călin Coroi, Constantin Joldeş, Nicolae Florea , adevăraţi fii ai satului care au pus umărul la această lucrare. Am reuşit reabilitarea clădirii primăriei, atât în interior, cât şi la exterior, precum şi amenajarea parcului din faţa primăriei. Totodată , am refăcut cu gabioane din piatră şi o porţiune de 121 de metri din drumul comunal DC 90, a cărui mal se surpase. Drumurile de acces care fac legătura între centrul comunei şi satele Peleş, Valea Verde, Burzoneşti, Lazuri, Morăreşti, Nicoreşti, Năpăieşti au fost pietruite pentru a se putea circula în bune condiţii. Primăria a reuşit să achiziţioneze cu 600 de milioane de lei vechi, terenul necesar pentru a deschide calea de acces către satul Lazuri.
Ce activităţi culturale are comunitatea ?
-Una dintre realizările pe care doresc să le amintesc aici este reabilitarea căminului cultural din Sohodol, unde acum se pot organiza nunţi, botezuri, spectacole şi unde, de altfel, am si pregătit anul trecut pentru localnici sarbătorirea bradului de Crăciun. Ne mândrim cu ansamblul local de dansuri “Brădeana”, condus de coregrafa Oana Joldeş, care ne reprezintă cu cinste comuna la diverse concursuri, festivaluri şi nunţi. Pentru ca acest ansamblu să îşi poată desfăşura activitatea, am reabilitat o sală în vechiul sediu al internatului cu toate dotările necesare.
Puneţi accent pe sport la Sohodol ?
-Sigur că da. În toamna acestui an în curtea şcolii vom începe lucrările pentru amenajarea unui teren de fotbal cu gazon sintetic. Am participat cu o echipă la Campionatul Munţilor Apuseni de fotbal pe teren redus, unde am ocupat locul I. Aţi adus vorba despre şcoală.
Care este situaţia acesteia ?
-Şcoala cu clasele de I-VIII din Sohodol dispune de toate dotările corespunzătoare desfăşurării cursurilor. Anul trecut am reabilitat 7 săli de clasă care sunt dotate cu mobilier ergonomic adaptat vârstei elevilor.
Câţi locuitori are comuna şi cu ce se ocupă aceştia?
-În prezent, comuna are 1920 de locuitori. O parte dintre aceştia se ocupă cu agricultura, respectiv creşterea animalelor, cultivarea legumelor, precum şi albinăritul. Unii au demarat proiecte pe agricultură, pe Măsura 1.4.1. pentru ferme de subzistenţă. În mare parte oamenii se ocupă cu creşterea bovinelor, ovinelor şi porcinelor. Există la nivelul comunei Sohodol o asociaţie a crescătorilor de animale. Rata şomajului este însă mare. În trecut aproape 400 de localnici lucrau la exploatarea minieră de la Roşia Montană. Acum însă, posibilităţile de angajare sunt des tul de mici până când să sperăm că mineritul de acolo va reporni.
Aţi reuşit să accesaţi fonduri europene?
- S-au obţinut avizele şi în prezent este în fază de licitaţie reabilitarea staţiei de captare Feredeu şi conductei de alimentare cu apă în comuna Sohodol. Valoarea acestui proiect este de aproximativ 1 miliard 500 de milioane de lei vechi. Totodată, suntem implicaţi în programul “Reabilitare si modernizare-10 000 kilometri drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes local”. În cadrul acestui proiect, urmează a fi modernizat drumul comunal DC 121, între satele Călea şi Peleş, pe o distanţă de 5 kilometri, precum şi străzi interne în comună. Ne dorim să reabilităm drumul din centru către satul Năpăieşti pe o distanţă de 2 kilometri şi 400 de metri, cel către Gura Sohodol, încă 480 de metri, precum şi cel către satul Morăreşti. Mai doresc să menţionez aici şi proiectul privind îndiguirea malului Arieşului şi a afluenţilor lui în Gura Sohodol precum şi refacerea sistemului de canalizare de aici. Încă de 4 ani a început construirea platformei pentru deşeuri cu depozitare temporară în comuna noastră. Am realizat asfaltarea drumului până în Poiana Sohodol şi am betonat o rampă de 5000 de metri pătraţi. Cu mare bucurie vă pot spune că în prezent sunt în construcţie, chiar în faza de finalizare 4 biserici, la ridicarea cărora au contribuit localnicii, atât financiar, cât şi ca forţă de muncă. Este vorba despre biserica din centrul comunei, cele două din satele Burzoneşti-Lazuri şi Peleş şi mănăstirea Poiana. Am reuşit utilarea primăriei cu o autoutilitară 4×4, cu un buldoexcavator 4×4 şi cu o autoutilitară cu lamă de deszăpezire care curăţă iarna drumurile locale pentru accesul localnicilor noştri.
Ce obiective turistice i-ar atrage pe cei care doresc să viziteze comuna Sohodol?
-Comuna Sohodol este o comună întinsă şi atractivă din punct de vedere turistic. Turiştii ar putea să viziteze Peştera Lucia Mare şi Peştera Lucia Mică, Dolinele, Poiana Sohodol cu frumoasa mănăstire de aici, Cascada Topliţa, precum şi traseele turistice către Valea Verde, către celelalte sate şi nenumărate izbucuri. Aţi spus că mineritul a fost cândva ocupaţia principală a localnicilor.
Ce părere aveţi despre proiectul minier de la Roşia Montană dat fiind că se află în apropiere?
-Este o oportunitate excelentă pentru oamenii din zona noastră. Odată cu închiderea mineritului există o problemă foarte mare privind locurile de muncă. Proiectul de la Roşia Montană este un proiect bine venit din punct de vedere social şi constituie un imbold spre prosperitate. Dorinţa mea este ca mineritul în această zonă să continue, un minerit modern care să dea de lucru oamenilor şi să fie făcut în mod responsabil.
Domnule primar, ce le transmiteţi localnicilor ?
-Aş vrea să le mulţumesc pentru tot sprijinul pe care mi l-au acordat până acum. Ştiu că realizările mele se datorează în mare parte şi localnicilor şi aş vrea să îi asigur că şi pe viitor doresc să fiu aproape de toate problemele lor. Consider că avem proiecte care să îmbunătăţească viaţa celor din comuna noastră şi dorinţa mea este să lucrez în folosul oamenilor de aici.
Publicat de: Codruta Mucea - Ziarul de Apuseni
Subscribe to:
Posts (Atom)