Începând de astăzi, 18 august, crescătorii de animale din zonele defavorizate din judeţ sunt aşteptaţi la centrele locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură pentru a depune cererile de acordare a sprijinului financiar pentru producătorii de lapte de vacă din zone defavorizate, a anunţat Graţiela Mărginean din cadrul APIA Alba.
În judeţul Alba, vor beneficia de subvenţii crescătorii de animale din 52 de localităţi considerate zone defavorizate, care sunt planificaţi la APIA astfel: lCentrul Local Câmpeni: 18 august: Abrud, Albac, Arieşeni, Baia de Arieş, Lupşa, 19 august: Avram Iancu, Ocoliş, Poşaga, 22 august: Bistra, Bucium, Sălciua, 23 august: Câmpeni, Ciuruleasa, 24 august: Gârda, Horea, 25 august: Mogoş, Poiana Vadului, 26 august: Roşia Montană, Sohodol, 29 august: Scărişoara, Vadu Moţilor, 30 august. Vidra; lCentrul Local Aiud: 22 august: Aiud, 23 august: Fărău, 24 august: Ponor, 25 august: Râmeţ, Rimetea, 26 august: Livezile, 29 august: Stremţ, Lopadea Nouă, 30 august: Hopârta, 31 august: Mirăslău; lCentrul Local Alba Iulia: 22 august: Almaşu Mare, 23 august: Alba Iulia, Blandiana, Ceru Băcăinţi, Cricău, 24 august: Cugir, 25 august: Galda de Jos, Sântimbru, 26 august: Ighiu, 29 august: Întregalde, 30 august: Meteş, 31 august: Zlatna; lCentrul Local Sebeş: 22 august: Pianu, 23 – 24 august: Săsciori, 25 – 26 august: Şugag, 29 august: Vinţu de Jos; lCentrul Local Blaj: 22 – 23 august: Blaj, 24 – 25 august: Cergău, 26 august: Şona, 29 august: Valea Lungă.
lCine poate beneficia de sprijinul de 250 de euro/cap de vacă
De acest sprijin comunitar pot beneficia crescătorii de vaci de lapte, persoane fizice, persoane juridice şi/sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale. Solicitanţii trebuie să depună cererea aferentă fiecărei exploataţii la centrul APIA judeţean/local pe a cărui rază teritorială se află exploataţia de vaci de lapte.
Condiţiile de acordare sunt: deţinerea unui efectiv cuprins între 2 şi 15 capete vaci de lapte, inclusiv, pe exploataţie (vaca de lapte se defineşte ca fiind femela din categoria bovine care a fătat cel puţin o dată până la data depunerii cererii, viţelul fiind identificat şi înregistrat în Registrul naţional al exploataţiilor); înregistrarea beneficiarului care solicită ajutorul în sistemul de administrare a cotelor de lapte, cu cotă de lapte pentru livrări şi/sau vânzări directe la Serviciul de Administrare a Cotelor de Lapte din cadrul Centrului Judeţean al APIA; înscrierea în RNE a efectivului de vaci de lapte deţinut în exploataţie; menţinerea în exploataţie a efectivului de vaci de lapte pentru care se solicită ajutor specific anual, până la data efectuării plăţii; permiterea efectuării controalelor potrivit legii, efectuate de către APIA sau de către alte organisme abilitate în acest sens (când va prezenta şi caietul de agromediu); situarea sediului exploataţiei în zonele defavorizate din România; comunicarea în scris, în termen de 7 zile lucrătoare de la data apariţiei, a oricărei modificări a informaţiilor declarate în cererea de plată, apărută între data depunerii şi data finalizării controlului la faţa locului. “Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate menţionate poate atrage, după caz, reducerea şi chiar excluderea de la plata ajutorului specific, respectiv penalităţi şi sancţiuni multianuale”, a declarat Felicia Hondola, directorul APIA Alba.
Documentele justificative care se ataşează la cerere sunt: copie a certificatului de înregistrare de la Oficiul Registrului Comerţului, a certificatului de înregistrare fiscală sau a cărţii de identitate, după caz; copie de pe paşaportul fiecărei vaci de lapte emis de ANSVSA (pentru conformitate se va prezenta şi originalul paşaportului); copie document coordonate bancare.
Cuantumul ajutorului specific este de cel mult 250 euro/cap de vacă şi se calculează după finalizarea verificărilor, prin raportarea numărului de animale eligibile la plafonul de 22.447.205 euro aferent acestei scheme de plată, iar ultima zi de depunere a cererilor la APIA este 31 august.
Robert Ghergu -Ziarul Unirea
Sunday, September 4, 2011
Monday, April 25, 2011
Bani locali pentru biserica din Sohodol-Poiana
Joi, 20 Mai 2010 22:45 Cristi FLESCHIN
Email Imprimare PDF
Alesii locali din Sohodol au alocat din bugetul local in cadrul ultimei sedinte suma de 200 milioane lei vechi pentru finalizarea lucrarilor la noua biserica ortodoxa construita în centrul comunei. Reprezentantii administratiei locale au coordonat în aceste zile si lucrarile de pietruire a drumului Sohodol-Poiana Manastire, peste citeva zile aici fiind sarbatorit hramul manastirii. Ei au vizitat si locatia scolii primare din satul Poiana, scoala care a fost de curind construita, cea veche fiind demolata. Cu acest prilej s-au constatat mari stricaciuni, atit la timplaria constructiei cit si la starea grupului social. În ceea ce priveste proiectul privind asfaltarea drumului comunal Gura Sohodolului-Peles-Valea Morii, acesta a fost respins, nefiind obtinut punctajul necesar.
Email Imprimare PDF
Alesii locali din Sohodol au alocat din bugetul local in cadrul ultimei sedinte suma de 200 milioane lei vechi pentru finalizarea lucrarilor la noua biserica ortodoxa construita în centrul comunei. Reprezentantii administratiei locale au coordonat în aceste zile si lucrarile de pietruire a drumului Sohodol-Poiana Manastire, peste citeva zile aici fiind sarbatorit hramul manastirii. Ei au vizitat si locatia scolii primare din satul Poiana, scoala care a fost de curind construita, cea veche fiind demolata. Cu acest prilej s-au constatat mari stricaciuni, atit la timplaria constructiei cit si la starea grupului social. În ceea ce priveste proiectul privind asfaltarea drumului comunal Gura Sohodolului-Peles-Valea Morii, acesta a fost respins, nefiind obtinut punctajul necesar.
Istoricul comunei Sohodol
Asezata in partea nord-vestica a judetului Alba, în inima Tarii Motilor, comuna Sohodol este una din localitatile in care s-au descoperit urme de locuire din paleolitic ( în pesterile Lucia Mica si Lucia Mare din Gura Sohodol ).
Lexicul specific precum si obiceiurile, demonstreaza o legatura ancestrala cu cultura geto-dacica si latina. Toponimia, în majoritatea de sorginte slava, arata locuirea zonei si în primul mileniu al erei noastre.
Locuirea din vechime a comunei Sohodol rezulta si din denumirea satelor. Satul Robesti, de pilda, ne duce cu gândul în evul mediu sau mai devreme, întemeietorii satului fiind probabil robi fugiti. Unele din sate si catune au o toponimie care reflecta aspecte interesante legate de despadurire ( dealul Arsurilor, vârfurile Pojarul si Pojarel, satele Poiana, Luminesti, Lazuri ) sau de natura geomorfologica ( satul Hoanca, dealul Tarnita ) dar si de natura geografica ( vârful Dosului, Dostina – teritorii cu orientare nordica ) sau de natura hidrologica (Valea Seaca, Valea Verde) .
Cu toate acestea, în primele secole ale mileniului al doilea ( XI – XIII ), Muntii Apuseni constituiau o zona puternic împadurita, la granita dintre unitatile teritorial-administrative din Crisana si Transilvania.
Teritoriul actual al comunei Sohodol apartinea comitatului Alba, aflat sub autoritatea voievodului Transilvaniei. Intreaga zona depresionala, cunoscuta sub numele de „ Tara Motilor ” facea parte din întinsul domeniu al Abrudului ( Terra Abruth ) ale carui sate românesti Câmpeni, Bistra, Abrud – sat, Carpinis, Bucium si Vidra sunt amintite înca din 1595, când principele Sigismund Bathori scuteste de dari populatia acestora, cu motivarea ca locuiesc între munti si nu au teren arabil, astfel ca grâul si alte alimente trebuiesc cumparate. Intregul domeniu al Abrudului, împreuna cu posesiile românesti („ possessiones Valachichales”) se afla în stapânirea directa a fiscului, dupa secularizarea averilor ecleziastice în 1556.
Din secolul al XVII-lea tara Abrudului se divide în doua parti, satele din vaile Râului Mare si Râului Mic constituind o unitate administrativa distincta, locuita de „ moti ” sau „ topi ”, numele acestei populatii determinând denumirea maghiara a principalei localitati Câmpeni ( Topánfalva ).
Se constituie astfel Domeniul de Sus, incluzând satele Câmpeni, Bistra, Râul Mare si Vidra, împreuna cu crângurile din Râul Mic, aparute în numar tot mai mare pe curaturile si defrisarile din paduri si organizate pe neamuri. Acum este pomenit pentru prima oara toponimul Sohodol, într-un act din 1631 în care este mentionat „gornicul de padure din Sohodol”.
Localitatea ca atare este atestata documentar pentru prima oara în cadrul conscriptiei Dosa, în anul 1805. Cu toate acestea, vechimea anterioara a localitatii si a catunelor ce o compun este confirmata si de mentionarea a doua dintre acestea, respectiv Poiana si Valea Verde, la 1770, în documente cartografice austriece la scara 1:28.800.
Ceva mai târziu, la 1835, apare pomenit si catunul Peles ( Sematismul de la Blaj, 1835 ) sub forma „ Pele ”.
Pâna în 1850, Sohodolul apartinea de localitatea Câmpeni iar satul Poiana de Abrud, abia dupa aceasta data teritoriul respectiv constituindu-se ca unitate administrativa independenta. Modificari, însa, continua sa se petreaca, astfel încât catunul Vârsi, care înca în 1956 facea parte din comuna Sohodol, trece la comuna Rosia Montana.
Cele 4 asezari mentionate, respectiv Sohodol, Poiana, Valea Verde si Peles cuprindeau desigur, ca si crângurile apartinatoare, cele 31 de sate ce alcatuiesc actualmente comuna Sohodol, dar acestea nu apar ca sate de sine statatoare decât dupa 1956.
Cele 4 localitati initiale, corespunzând parohiilor si dotate cu biserica si scoala, sunt pastrate si astazi în memoria locuitorilor, recomandându-se a face parte din satele respective, conform vechii împartiri.
Cele 31 de sate actuale, mult prea mici si lipsite de dotari, reprezinta o împartire artificiala, nefunctionala si care nu a reusit sa se impuna în constiinta locuitorilor comunei Sohodol.
Comunei Sohodol reprezinta o asezare tipica pentru zona Muntilor Apuseni, caracterizata prin ceea ce etnografii numesc „satul cu case izolate”, iar geografii – sat de tip „împrastiat ” sau „risipit”. Acest tip de asezare umana, considerat de altii relativ recent, în functie de cazurile studiate, este raspândit pe o mare arie a zonei montane în Europa, fiind descris atât în partile de nord-vest a Peninsulei Balcanice, în Carpati de vest, în Muntii padure Neagra, în Bavaria si Austria Superioara, pâna în Alpi Elvetiei, cât si în zonele împadurite ale Poloniei si Rusiei. Amanunte în legatura cu istoricul comunei Sohodol se regasesc în lucrarea „Habitat traditional si mutatii demografice în Muntii Apuseni” .
Aria de extindere geografica a acestui tip de asezare ocupa regiunile de platforme sau plane, adesea pe cumpana apelor, vaile adânci si împadurite constituind limita între sate. Nivelul general se situeaza între 600 si 1000 m altitudine, dar uneori coboara pâna la 400 m sau urca pâna la 1400 m altitudine. Teritoriul ocupat de aceste asezari corespunde ariei de dezvoltare a fânetelor respectiv unei economii pastorale sau pastoral agrare, bazata pe proprietatea comuna a tribului sau a familiei largite. Si acum, fiecare gospodarie are spatiul de folosinta economica în imediata apropriere ( teritoriul de cultura, fâneata, pasunea, uneori si padurea ) .
Dintre toate zonele geografice ale Europei, Muntii Apuseni constituie zona cea mai compacta si mai întinsa ocupata aproape exclusiv cu acest tip de asezare, care poate fi gasit aici numai areal din punct de vedere al habitatului: geografica, economica, sociala si etnica.
Comuna Sohodol este asezata în bazinul hidrografic al vaii Sohodolului cu aproape întreaga suprafata ( exceptie satele Lazuri si Burzonesti care se afla în bazinul Ariesului ).
Monografia generala din 1960 încadreaza zona în care se afla comuna Sohodol în sectorul de clima de munte, tinutul climei de munti mijlocii, favorabila padurilor de fag si brad, subtinutul climei de versanti expusi vânturilor vestice, districtul climei cu efecte de föhn.
Vecinatatile comunei Sohodol:
• Orasul Abrud la sud-est;
• Comuna Rosia Montana la est;
• Orasul Câmpeni la est si la nord-est;
• Comuna Vidra la nord si nord-vest;
• Comuna Avram Iancu la nord-vest;
• Judetul Hunedoara la vest;
• Comuna Ciuruleasa la sud.
„Habitat traditional si mutatii demografice în Muntii Apuseni, Studiu de caz – Comuna Sohodol, Judetul Alba”, autori : Toma Prida si Amalia Gyemant, editata de S. C. MINESA-I.C.P.M. S.A. Cluj-Napoca, 1999, pag. 1-32.
Lexicul specific precum si obiceiurile, demonstreaza o legatura ancestrala cu cultura geto-dacica si latina. Toponimia, în majoritatea de sorginte slava, arata locuirea zonei si în primul mileniu al erei noastre.
Locuirea din vechime a comunei Sohodol rezulta si din denumirea satelor. Satul Robesti, de pilda, ne duce cu gândul în evul mediu sau mai devreme, întemeietorii satului fiind probabil robi fugiti. Unele din sate si catune au o toponimie care reflecta aspecte interesante legate de despadurire ( dealul Arsurilor, vârfurile Pojarul si Pojarel, satele Poiana, Luminesti, Lazuri ) sau de natura geomorfologica ( satul Hoanca, dealul Tarnita ) dar si de natura geografica ( vârful Dosului, Dostina – teritorii cu orientare nordica ) sau de natura hidrologica (Valea Seaca, Valea Verde) .
Cu toate acestea, în primele secole ale mileniului al doilea ( XI – XIII ), Muntii Apuseni constituiau o zona puternic împadurita, la granita dintre unitatile teritorial-administrative din Crisana si Transilvania.
Teritoriul actual al comunei Sohodol apartinea comitatului Alba, aflat sub autoritatea voievodului Transilvaniei. Intreaga zona depresionala, cunoscuta sub numele de „ Tara Motilor ” facea parte din întinsul domeniu al Abrudului ( Terra Abruth ) ale carui sate românesti Câmpeni, Bistra, Abrud – sat, Carpinis, Bucium si Vidra sunt amintite înca din 1595, când principele Sigismund Bathori scuteste de dari populatia acestora, cu motivarea ca locuiesc între munti si nu au teren arabil, astfel ca grâul si alte alimente trebuiesc cumparate. Intregul domeniu al Abrudului, împreuna cu posesiile românesti („ possessiones Valachichales”) se afla în stapânirea directa a fiscului, dupa secularizarea averilor ecleziastice în 1556.
Din secolul al XVII-lea tara Abrudului se divide în doua parti, satele din vaile Râului Mare si Râului Mic constituind o unitate administrativa distincta, locuita de „ moti ” sau „ topi ”, numele acestei populatii determinând denumirea maghiara a principalei localitati Câmpeni ( Topánfalva ).
Se constituie astfel Domeniul de Sus, incluzând satele Câmpeni, Bistra, Râul Mare si Vidra, împreuna cu crângurile din Râul Mic, aparute în numar tot mai mare pe curaturile si defrisarile din paduri si organizate pe neamuri. Acum este pomenit pentru prima oara toponimul Sohodol, într-un act din 1631 în care este mentionat „gornicul de padure din Sohodol”.
Localitatea ca atare este atestata documentar pentru prima oara în cadrul conscriptiei Dosa, în anul 1805. Cu toate acestea, vechimea anterioara a localitatii si a catunelor ce o compun este confirmata si de mentionarea a doua dintre acestea, respectiv Poiana si Valea Verde, la 1770, în documente cartografice austriece la scara 1:28.800.
Ceva mai târziu, la 1835, apare pomenit si catunul Peles ( Sematismul de la Blaj, 1835 ) sub forma „ Pele ”.
Pâna în 1850, Sohodolul apartinea de localitatea Câmpeni iar satul Poiana de Abrud, abia dupa aceasta data teritoriul respectiv constituindu-se ca unitate administrativa independenta. Modificari, însa, continua sa se petreaca, astfel încât catunul Vârsi, care înca în 1956 facea parte din comuna Sohodol, trece la comuna Rosia Montana.
Cele 4 asezari mentionate, respectiv Sohodol, Poiana, Valea Verde si Peles cuprindeau desigur, ca si crângurile apartinatoare, cele 31 de sate ce alcatuiesc actualmente comuna Sohodol, dar acestea nu apar ca sate de sine statatoare decât dupa 1956.
Cele 4 localitati initiale, corespunzând parohiilor si dotate cu biserica si scoala, sunt pastrate si astazi în memoria locuitorilor, recomandându-se a face parte din satele respective, conform vechii împartiri.
Cele 31 de sate actuale, mult prea mici si lipsite de dotari, reprezinta o împartire artificiala, nefunctionala si care nu a reusit sa se impuna în constiinta locuitorilor comunei Sohodol.
Comunei Sohodol reprezinta o asezare tipica pentru zona Muntilor Apuseni, caracterizata prin ceea ce etnografii numesc „satul cu case izolate”, iar geografii – sat de tip „împrastiat ” sau „risipit”. Acest tip de asezare umana, considerat de altii relativ recent, în functie de cazurile studiate, este raspândit pe o mare arie a zonei montane în Europa, fiind descris atât în partile de nord-vest a Peninsulei Balcanice, în Carpati de vest, în Muntii padure Neagra, în Bavaria si Austria Superioara, pâna în Alpi Elvetiei, cât si în zonele împadurite ale Poloniei si Rusiei. Amanunte în legatura cu istoricul comunei Sohodol se regasesc în lucrarea „Habitat traditional si mutatii demografice în Muntii Apuseni” .
Aria de extindere geografica a acestui tip de asezare ocupa regiunile de platforme sau plane, adesea pe cumpana apelor, vaile adânci si împadurite constituind limita între sate. Nivelul general se situeaza între 600 si 1000 m altitudine, dar uneori coboara pâna la 400 m sau urca pâna la 1400 m altitudine. Teritoriul ocupat de aceste asezari corespunde ariei de dezvoltare a fânetelor respectiv unei economii pastorale sau pastoral agrare, bazata pe proprietatea comuna a tribului sau a familiei largite. Si acum, fiecare gospodarie are spatiul de folosinta economica în imediata apropriere ( teritoriul de cultura, fâneata, pasunea, uneori si padurea ) .
Dintre toate zonele geografice ale Europei, Muntii Apuseni constituie zona cea mai compacta si mai întinsa ocupata aproape exclusiv cu acest tip de asezare, care poate fi gasit aici numai areal din punct de vedere al habitatului: geografica, economica, sociala si etnica.
Comuna Sohodol este asezata în bazinul hidrografic al vaii Sohodolului cu aproape întreaga suprafata ( exceptie satele Lazuri si Burzonesti care se afla în bazinul Ariesului ).
Monografia generala din 1960 încadreaza zona în care se afla comuna Sohodol în sectorul de clima de munte, tinutul climei de munti mijlocii, favorabila padurilor de fag si brad, subtinutul climei de versanti expusi vânturilor vestice, districtul climei cu efecte de föhn.
Vecinatatile comunei Sohodol:
• Orasul Abrud la sud-est;
• Comuna Rosia Montana la est;
• Orasul Câmpeni la est si la nord-est;
• Comuna Vidra la nord si nord-vest;
• Comuna Avram Iancu la nord-vest;
• Judetul Hunedoara la vest;
• Comuna Ciuruleasa la sud.
„Habitat traditional si mutatii demografice în Muntii Apuseni, Studiu de caz – Comuna Sohodol, Judetul Alba”, autori : Toma Prida si Amalia Gyemant, editata de S. C. MINESA-I.C.P.M. S.A. Cluj-Napoca, 1999, pag. 1-32.
Saturday, April 23, 2011
Ziarul de Apuseni - Vineri 15 Aprilie
"La noi nu contează culoarea politică, toţi punem umărul pentru binele comunităţii"
Spune primarul comunei Sohodol, Sorin Constantin Corcheş puţin timp timp în aceastã funcţie.
Câteva cuvinte despre dumneavoastrã.
-M-am nãscut în anul 1969, pe 21 decembrie, în oraşul Câmpeni, deşi din rãdãcini sunt din Sohodol, bunicii mei fiind Buzoneşti, dar pãrinţii mei lucrând la Câmpeni am devenit localnici câmpãnari. Am absolvit şcoala primarã la Câmpeni, iar liceul l-am urmat la Agroindustrial la Ciumbrud, specialitatea asistent veterinar. Dupã terminarea liceului am lucrat la ca asistent veterinar la Reciu- Gârbova în zona Sebeşului din 1988 pânã în anul 2000, dupã care am venit la Abatorul Câmpeni pânã în 2003, la aşa numitul IRIC, pe post de asistent veterinar, şi apoi pânã în 2008 am lucrat la Circumscripţia Sanitar-Veterinarã Câmpeni-Sohodol. Deci în domeniul veterinar am desfãţurat o activitate de 20 de ani.
- Ce v-a determinat sã vã alegeţi profesia de veterinar?
-Mi-au plãcut foarte mult animalele. Crescând mai mult la bunici, mai ales pânã la şcoala primarã, mi-au plãcut animalele, mai ales cã bunicii mei erau crescãtori de cai, porci, vaci. Astfel m-am ataşt foarte mult de animalele şi mai ales cã lucrezi cu omul, totdeauna eşti pe teren, le înţelegi pãsurile, de ce au nevoie, cum poţi sã-i ajuţi, etc.
- Având în vedere cã aţi lucrat mult în domeniul acesta, ce pãrere aveţi de zootehnia din Munţii Apuseni?
-Ce sã vã spun, ca o idee, e foarte greu sã-ţi gãseşti un loc de muncã în zonã, lemnul trece aşa cum trece, munceşti foarte mult, eu zic cã pe zootehnie şi mai ales ameliorarea raselor de animale ar trebui sã se punã o foarte mare bazã. Trebuie lucrat la vânzarea animalelor direct intreprinzãtorului nu prin intermediari care câştigã foarte mult.
- Existã asociaţie de crescãtori de animale în comuna dumneavoastrã?
-În comuna noastrã avem Asociaţia Crescãtorilor de Bovine, care funcţioneazã şi îl are ca preşedinte pe domnul Ioan Viorel Sicoe. El este în acelaşi timp şi însãmânţãtor artificial, iar însãmânţãrile artificiale se fac gratuit şi crescãtorii de animale sunt bucuroşi când obţin viţei de rase superioare. Au avut şi au în continuare tot sprijinul din partea mea, mai ales cã prin natura profesiei mele pot face acest lucru. Am concesionat de asemenea pãşunatul alpin pentru asociaţie, în jur de 300 de hectare care au fost curãţate cu oamenii din comunã, lucru apreciat şi de controalele APIA.
- Cu ce probleme se confruntã moţii agricultori din Sohodol?
- Sunt încã situaţii neclare cu terenurile, nu s-au prea fãcut întãbulãri. De exemplu un om are câteva hectare de teren pe care-l moşteneşte din moşi strãmoşi şi nu e întãbulat, iar la APIA pentru a obţine subvenţiile trebuie sã prezinte acte doveditoare. De aceea ar fi bine ca aceştia sã fie ajutaţi pentru a intra în legalitate cu terenul, cu întãbularea care costã foarte mult. În rest este destul de greu pentru cã terenurile nu se preteazã la cositul mecanic, baza fiind coasa manualã şi claca. Un lucru pozitiv în comuna noastrã este cã terenul se lucreazã aproape în totalitate.
- Cum aţi ajuns în administraţia localã?
-Lucrând ca veterinar şi fiind mereu în preajma oamenilor şi cunoscându-le problemele, oamenii mi-au propus sã candidez de consilier, iar conducerea partidului din care fac parte mi-a propus sã candidez de primar şi dupã scrutin am ajuns viceprimar, începând cu anul 2008. Am fost viceprimar din 2008 pânã în 10 februarie 2010 când au fost alegeri anticipate la Sohodol, în urma demisiei fostului primar, şi aşa am ajuns primar.
- Ce aţi reuşit sã realizaţi în aceastã perioadã scurtã de când sunteţi primar ?
- În primul rând am acţionat pentru reabilitarea primãriei, şi ca sediu şi ca aspect pentru cã oricine vine trebuie sã-l primeşti corespunzãtor. Am remediat puţin sediul primãriei. Cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba şi cu fonduri proprii de la primãrie am reuşit sã reabilitez Cãminul Cultural care este construit din 1956 şi eu zic cã acum aratã foarte bine, are încãlzire centralã, uşi geamuri, toalete, etc.
- Dar pe parte de culturã ?
- În acest sens vã pot spune cã la noi în comunã avem Ansamblul Folcloric "Brãdeana", condus de doamna prof. Oana Joldeş. Aceastã formaţie de dansuri şi cântece a fãcut cinste comunei noastre, pentru cã în anul 2009 a luat locul I la Concursul "Culturã pentru Culturã", dupã care acest ansamblu a fost invitat sã participe la Festivalul de Folclor din Portugalia, unde ansamblul a stat 2 sãptãmâni. Sigur, au mai fost multe participãri unde au fost invitaţi, la Bran, la "Zilele Bucureştiului", la Jidvei la"Strugurele de Aur", la festivalurile ce au avut loc în Munţii Apuseni, etc. Aici trebuie sã spun cã a avut un mare aport şi domnul Ion Dumitrel, preşedintele C.J. Alba, domnul deputat al moţilor în Parlamentul României, Corneliu Olar, pentru costumele populare ale acestui ansamblu de dansuri, apoi domnul Sorin Sicoe, fiu al satului, care a ajutat foarte mult. Am reuşit sã reabilitãm o salã de dansuri în vechiul sediu al internatului şcolar pentru a se putea pregãti.
- V-aş ruga sã ne vorbiţi puţin şi despre infrastructurã.
- În aceastã privinţã vã pot spune cã am asfaltat drumul judeţean pe o distanţã de 2, 7 km, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi a Drumurilor Judeţene. Acum lucrãm la Platforma de Depozitare temporarã a deşeurilor, de la Poiana Sohodolului, proiectul fiind mai vechi. Anul acesta am primit fonduri şi continuãm pentru a termina lucrãrile şi se lucreazã zi luminã. O altã lucrare importantã, tot cu sprijinul C.J. este cumpãrarea drumului din zona Lazuri, rezolvându-se problema circulaţiei familiilor din satul Lazuri. De asemenea s-a reabilitat drumul din centrul de comunã spre Poiana pe o distanţã de 1,7 km, foarte afectat din cauza inundaţiilor, necesitând ziduri de sprijin pe o distanţã de 121 m, apãrare de mal, pentru protecţia asfaltului. Am reabilitat de asemenea 6 sãli de clasã la şcoalã împreunã cu doamna directoare Olimpia Bobar, tot din fonduri proprii ale bugetului local, şi pe viitor vom asfalta şi curtea şcolii, iar la anul am în obiectiv un mic teren de sport sintetic, mai ales cã am avut echipa de fotbal a Sohodolului care la Campionatul Munţilor Apuseni a câştigat cupa şi locul I. Deci avem rezultate în toate direcţiile, deşi sunt oamenii mai sãraci şi zona mai vitregã. Referitor la celelalte şcoli situaţia e destul de bunã, avem microbuzul şcolar care transportã elevii, şcolile au condiţii optime, este asigurat combustibilul pentru încãlzirea acestora.
- Am vãzut cã în centrul de comunã s-a ridicat o nouã Bisericã Ortodoxã.
- Aşa este. Aceastã nouã bisericã cu Hramul "Înãlţarea Domnului" este ca o adevãratã catedralã, sigur mai trebuie picturile şi Iconostasul. Apreciem preocuparea în acest sens a preotului Laurenţiu Catanã, venit din zona Mureşului, care a început ctitoria acestei biserici cam din anul 2000. Apoi toatã lumea poate vedea când urcã pe Valea Arieşului, Biserica Ortodoxã din Lazuri- Burzoneşti, un edificiu de cult de asemenea nou, unde pãstoreşte preotul Onuţ Mirişan. La Peleş îl avem pe pãrintele Ionuţ Burto, unde este o bisericã de excepţie, apoi de asemeni mai este Mãnãstirea de la Poiana Sohodolului.
- Cum v-aţi descurcat cu reducerile de personal ?
-La noi nu a fost cazul de reduceri. La noi toatã lumea lucreazã, de multe ori şi peste program, deci când se lucreazã se lucreazã. Avem şi vreo 47 de persoane cu ajutor social şi 14 cu asistenţi personali. Am avut probleme de telefonie. Chiar recent am încheiat un contract cu Romtelecom pentru cã nu mai aveam nici semnal pentru telefoane nici internet, şi s-a rezolvat şi aceastã problemã foarte importantã.
- Cum staţi la capitol colaborare cu viceprimarul şi consililul local ?
- Îl avem ca viceprimar pe domnul Vasile Brezeştean, nu conteazã coloraturile politice, colaborãm bine, principalul nostru obiectiv este sã ne facem datoria pentru binele cetãţenilor comunei noastre. Iar în ce priveşte consiliul local nu pot sã spun decât lucruri pozitive, este pentru binele comunei şi am un sprijin deosebit pentru care vreau sã le mulţumesc.
- Am observat cã pânã la rezolvarea Staţiei de Transfer a Deşeurilor aţi fãcut ceva în sensul curãţeniei în comunã.
-Am adus containere, pubele, pentru ca oamenii sã aibã unde depozita gunoiul.
- Domnule primar vã mulţumesc pentru timpul acordat.
A consemnat Ioan Radu"
Subscribe to:
Posts (Atom)